pe Februarie 14, 2014
O dulce fată căutând ETERNUL26 ianuarie 2014 la 12:25O dalbă fată ,petala unei floriFiință dulce, iar mama ei iubireaPlecă de-acas trezită de cu zoriSă caute-n lumea largă nemurirea.În munți s-o caute, Doamne sau pe unde?Mergea la pas încet îngânduratăPe drum nu-i suflet poate i-a răspundeȘi caută viața cu ochii ei de fată .O fi etern un cristalin izvor?Dar nu, se pierde-n-tr-un târziu în mareȘi apoi e abur și picuri ce coborPictând un curcubeu în larga zare .O fi iubirea, mama mea eternă,Când zi de zi o văd încet cum moare?Și doi iubiți ce pun capul pe pernăCu vorbe-n vânt ca păsări călătoare.Chiar nici pământul vede nu e veșnic,Chiar de în foc s-a transformat în lut.Un înger falnic prea frumos și sfetnicE demon azi și-nselător și slut .Trecut-au ani a ei călătorie Părea în van și o ardea un dorDe mama ei ce-n flori de iasomiePrivea încet la clipele ce mor .La calea întoarsă un bătrân poet,De nu știu unde a ieșit în drum.Și trei cuvinte pe pământ încetA scris așa : ETERNUL E ACUM !Catalin M. Mihaliuc
