Ci, de-am fi singuri amândoi Şi nime să ne asculte, Uitându-mă în ochii tăi, Ţi-aş spune aşa de multe… Ar trece vremea şi n-am şti Ce e aceea vreme Şi n-ar fi nimene din vis În lume să ne cheme. Am fi departe tare duşi, Străini de lumea-ntreagă: Pe veşnicie ţi-aş fi drag, Tu veşnic mi-ai fi dragă; Cu sărutări am şterge-n ochi A’ lacrimilor urme, Şi cine oare s-a-ndura Al nostru rai să-l curme? Ţi-aş spune vorbe dulci încet: Ca să le-auzi mai bine, Tot mai aproape ai pleca Obrazul tău de mine. Şi-atuncea de ne-om săruta, A cui să fie vina? Nici tu, că nu mă auzeai, Nici eu n-oi fi pricina. PS: M;a feri suarta s'aflu c'a facut triplu infarct nevs!!!!:))))))))))))))))))))))))))))))