Un peisaj încântător E-ncântătoarea ta făptură; Îţi joacă zâmbetul pe gură Ca boarea unui vânt uşor. Drumeţul trist ce-ţi iese-n cale Îşi simte sufletul vrăjit, În clipa când i-a răsărit Splendoarea sănătăţii tale. În armonia de culori Ce trupul tău îl înveşmântă, Poeţii-închipuirii cântă Un graţios balet de flori. Ascuns în umbrele tăcerii, Aş vrea să mă strecor la fel, În preajma ta, ca un mişel, La ceasul tainic al plăcerii, Să-ţi pedepsesc frumosul trup, Să-ţi sânger carnea-nspăimântată, Nevinovatul sân de fată, Şi-o rană-n coapsa ta să rup, Apoi, cu dulce voluptate, Înfrigurat aş căuta, În astă nouă gură-a ta, Să torn veninul meu – de frate. PS: aleluia si amin!!:)))

Nope, corect greshit!!! "Amin" ala ti'a spulberat zicerea, zic:P:))))))