@Sofi78 Jurnalul digital 📱📲 al Sofiei Aplicația de jurnal i-a trimis o notificare despre fostul ei, exact în ziua absolvirii... 💔🎓 Voi aveți curaj să recitiți ce scriați în jurnal acum un an? 🫣👇 Lăsați un '❤️' daca da sau 👍. Sofia stătea în curtea școlii, înconjurată de strigătele de bucurie ale colegilor ei. Tocmai își aruncaseră rocile de absolvire în aer, un nor de pălării negre care pluteau pe fundalul cerului senin. Toată lumea zâmbea, se îmbrățișa și făcea poze.În tot acest tumult, Sofia a scos telefonul din buzunar. Nu ca să facă un selfie, ci ca să deschidă aplicația ei de jurnal digital. Ecranul a cerut amprenta, 📱s-a deblocat instant, iar ea a apăsat pe butonul mare și plus: „O nouă amintire”. ,,Dupa ce incep munca ,departe de Sergiu,voi folosi alte tipuri de jurnale.Ma gandesc la Jurnalul Audio / Dictafonul,sau Jurnalul Video (Vlog Privat),ori Jurnalul de Artă (Art Journal) ,sau Jurnalul Foto (O poză pe zi),dar nu in ultimul rand vreau sa incerc Jurnalul într-o singură linie (One Line a Day)."Sofia nota in jurnalul digital. 😁Dar sa va povestesc despre el in comentarii👇 #poveste #jurnal #absolvire #relatii #fictiune #povestiri #digitaljournal #glowup #adolescenti #gandestepozitiv

#Ultimulclopotel #Absolvire #ClasaA8aB #AmintiriDeNeuitat #MultumimDoamnaDiriginta #gandestepozitiv Ultimul clopoțel a sunat, lăsând în urmă un ecou lung pe coridoarele goale ale școlii. În clasa a VIII-a B, banca doamnei diriginte era acoperită cu flori, dar în centru se afla un cadou special, împachetat cu o panglică galbenă.Copiii nu au vrut un simplu obiect decorativ. Au vrut ceva viu, care să reziste timpului, la fel ca îndrumarea primită în acești ani.Rădăcinile negre din lemn reprezentau fundația sigură pe care doamna profesoara le-o construise.Lichenii multicolori erau personalitățile lor: unii vulcanici ca roșul, alții calmi ca albastrul sau optimiști ca galbenul.Fluturii de la bază erau chiar ei, elevii, gata să-și ia zborul spre liceu.Când doamna Diriginta a citit biletul din colț, ochii i s-au umplut de lacrimi: „Vă mulțumim pentru tot efortul și dăruirea pe care ne-ați oferit-o în acești ani! Cu drag, Clasa a VIII-a B”.Fiecare fluture decupat avea scris un nume. Privindu-i, doamna și-a amintit de prima zi de școală, când acești adolescenți de azi erau doar niște copii timizi cu ghiozdane prea mari. Lichenii aceia nu aveau nevoie de apă ca să rămână vii, la fel cum nici amintirea acestei generații nu avea să se veștejească niciodată în inima ei. https://youtu.be/FkYI7NSMMT0?si=dfnt_ROHf9CVc_X0