Amintiri din corporație: „La cireșe 2.0”🍒, 💻 🤣 Ca tot vine bacul la romana si nu prea citesc elevii ,,Amintiri din copilarie", vi-l prezint pe Nică modern care nu ar mai fura cireșe din copac, ci direct de pe internet sau din aplicațiile de livrare rapidă. Iată o parodie modernizată, în stilul textului original din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, adaptată vremurilor noastre: #pamflet #bacromana2026 #ioncreanga #amintiridincopilarie #politiacibernetica #competentedigiNica #lacirese #nica #povesti #scoala #nostalgie #amintiridincopilarie #cirese🍒, 💻 #Nicămodern #influenceriță #fărăWi-Fi #umorromanesc #amuzant #comedie #gluma #hazdesnecaz #iunie2026 #vara #gustulcopilariei #romania 😄Cum ar arăta Ion Creangă dacă ar trăi în epoca TikTok? Cam așa... Cea mai faimoasă poveste românească este, fără îndoială, fragmentul din Amintiri din copilărie. Nică se furișează în grădina mătușii Mărioara pentru a fura cireșe, dar este prins. Urmează o urmărire comică prin lanul de cânepă, care se termină cu distrugerea culturii și o păpădeală zdravănă de la tatăl său. 🍒, 💻 🤣 Odată, vara, pe-aproape de sezonul de bonusuri, mă furișez eu din ședința de pe Zoom și mă duc, ziua miaza-mare, pe profilul de Instagram al mătușii Mărioara – o „influenceriță” din satul Humulești care își deschisese aprozar bio. Avea mătușa o recoltă de cireșe 🍒, de mai, aduse direct din import, de se coceau-păleau în lumina filtrelor de pe feed. Și cum prețul pe kilogram ajunsese cât avansul la un apartament în rate, mă gândeam în mine cum s-o dau, ca să nu mă prindă cu cardul gol. Voi ce ați fi pățit dacă părinții vă tăiau Wi-Fi-ul în copilărie? 👇vezi in comentarii

Privind această imagine cu roata panoramică din Constanța pe sub cerul senin, e greu de crezut ce momente critice s-au trăit pe 5 iunie. O drona militară plină cu explozibil a fost la un pas de a distruge această liniște. Am scris câteva versuri dedicate scafandrilor EOD și salvatorilor ISU care au pus viața noastră mai presus de a lor: #POEZIE #Constanta #PortulTomis #MareaNeagra #Eroi #Respect #Poezie #5iunie2026 Mulțumire salvatorilor Constanței Pe cerul de cobalt, sub nori de bumbac, Se-nvârte agale o roată de fier, Iar valurile mării la țărmuri se bat, Unind într-o dungă pământul și cer. Privind spre faleză, sub soare blând, cald, Nimic nu trădează ce-a fost pe cinci iunie, Când moartea plutea într-un gri de smarald Și liniștea mării era o minciună. O drona din valuri, cu pântece greu, Adusă de vânt și de războaie străine, Pândea în port, sub un sumbru semn, rău, Să stingă lumina din zilele bune. Dar marea ascunde și oameni de fier, Scafandrii de geniu ce-n ape coboară, Ce lasă în urmă lumina din cer Să înfrunte o bombă ce-n valuri coboară. Și oameni în roșu, cu suflet curat, Au strâns de pe diguri fricoși și civili, În timp ce secunda pe ceas s-a scurs, grav, Iar moartea urla prin explozii, fragili. A bubuit portul, pământul s-a strâns, Dar nicio viață n-a fost secerată, Căci scutul de oameni sub cer s-a întins Și viața în port a fost salvată, curată. Azi roata din Tomis se-nvârte la fel, Copiii se joacă, pescarii stau calmi, Căci eroii discreți, sub un mare țel, Au strâns marea-ntreagă în propriii palmi